Bolile vitei de vie Partea 1 -Viroze

 BOLILE VIŢEI DE VIE

Viroze

1. Scurt-nodarea - Grapevine fan leaf virus

 

Boala este mult răspândită în zonele viticole din Europa şi nordul Africii. Scurt-nodarea (Court-noué) produce pagube pe soiuri deviţă, cât şi pe hibrizii producători direcţi. În ţara noastră, boala se întâlneşte în plantaţiile situate pe terenuri argiloase şi în anii cu primăveri reci şi umede. Ea a fost semnalată de Tr.Săvulescu şi col., în anul 1931, în prezent apreciindu-se că este prezentă în toate podgoriile ţării (I. Pop, 1988).

Simptome. Plantele virotice prezintă lăstarii slab dezvoltaţi, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită şi prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de pe lăstarii atacaţi sunt mult mai mici decât cele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice şi cu numeroase petede de colorare. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor şi scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobiţele rămân mici şi nu se maturează).Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încreţire, iar în secţiune lemnul are o coloraţie roşiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producţiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobiţele sunt lipsite parţial de seminţe.

Răspândire-transmitere. Virusul se transmite prin altoi, uniri radiculare şi prin nematozi. Din cercetările întreprinse în Franţa, Italia, S.U.A. şi România (I. Pop, 1988), speciile de nematozi (Xiphinema index şi X. italiae) răspândesc virusul în mod natural, ceea ce explică apariţia vetrelor de plante virotice, care se măresc an de an, pornindu-se de la o singură plantă bolnavă.

Prevenire şi combatere. Noile plantaţii vor fi amplasate pe terenuri corespunzătoare acestei plante, evitându-se solurile reci, argiloase şi care reţin puternic apa. Terenurile rezultate în urma defrişării plantaţiilor viticole şi infestate cu nematozi, vor fi cultivate cu lucernă 4-5 ani, după care se pot refolosi în cultura viţei de vie. Se vor întrebuinţa altoi şi portaltoi sănătoşi, plantele furnizoare de altoi vor fi observate şi marcate în perioada de vegetaţie. Se vor combate nematozii din terenurile destinate a fi plantate cu viţă de vie, folosindu-se preparatul Mocap 10 G 50-75 kg/ha.

2. Mozaicul nervurian al viţei de vie - Grapevine vein mosaic virus

Viroza a fost semnalată în S.U.A. (California), iar în ultimul timp şi la noi în ţară, unde unele soiuri sunt infectate în procent de 100 % (I. Pop, l988).

Simptome. Principalul simptom este reprezentat prin îngălbenirea nervurilor principale şi secundare ale frunzelor, fenomen ce apare în luna maiiunie. Deseori nervurile, în totalitate, se prezintă ca o reţea gălbuie, iar ţesuturile frunzei prezintă pete de decolorare, ce dau frunzei aspect de mozaic. Vegetaţia plantelor este normală, plantele manifestând vigurozitate bună. Pot să mai apară fenomene de meiere şi mărgeluire, care nu sunt absolut specifice acestei viroze.

Transmitere-răspândire. Virusul se răspândeşte numai prin părţi vii de plantă aşa încât îl vom depista numai la altoii sau portaltoii care provin de la plante virotice.

.3. Răsucirea frunzelor - Grapevine leaf roll virus

Această boală este cunoscută de multă vreme pe soiurile viţă în California şi mai puţin pe alte specii sau hibrizi producători direcţi. Natura virotică a bolii a fost precizată de către K. Harmon şi W.C. Snyder în anul 1946. După I. Pop (1988) în ţara noastră, boala este frecventă pe soiurile Merlot, Fetească neagră, Chasselas d'oré şi pe unii hibrizi.


Simptome. Plantele atacate se deosebesc cu uşurinţă de cele sănătoase prin aceea că sunt de înălţime mai mică; soiurile cu struguri roşii au frunze înroşite sau sunt de un galben-pal la soiurile cu struguri albi. Frunzele încep să se răsucească, dinspre partea superioară spre cea inferioară, de-a lungul nervurii din centru. Poziţia cozilor acestor frunze devine aproape perpendiculară pe axul lăstarului şi nu oblică cum se observă la plantele sănătoase. Spre toamnă, ţesuturile frunzelor se colorează şi mai puternic în roşu sau galben în funcţie de soi, prezentând pete de arsură ce se întind în spaţiile dintre nervuri. Producţia este diminuată sub aspect cantitativ şi calitativ; strugurii nu se mai maturează normal, coloritul bobiţelor este alterat, iar procentul de zahăr este mai mic. Plantele atacate prezintă corzi nelignificate care au un număr mai mic de ochi; rezistenţa la ger a coardelor este slabă, boala fiind foarte păgubitoare în zonele unde se practică neîngroparea peste iarnă a plantelor (viţă de vie cu port înalt).

Transmitere-răspândire. Răspândirea virusului are loc numai prin multiplicarea şi comercializarea materialului de plantat infectat. Răspândirea bolii poate fi asociată cu răspândirea păduchelui ţestos .

Prevenire şi combatere. Se vor lua măsuri de obţinere a materialului săditor liber de viroze prin eliminarea plantelor cu simptome, ca furnizoare de coarde altoi, cât şi celor virozate din plantaţiile tinere.

 

Autor: Robert Popescu