2 Făinarea viţei de vie - Uncinula necator

Făinarea sau oidiumul viţei de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker şi studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în ţară, făinarea a fost descoperită în anul 1851, iar astăzi este des întâlnită în toate podgoriile ţării, fiind considerată ca o boală ce depăşeşte în unii ani, pierderile produse de mană.

Simptome. Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii şi boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafeţe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, ţesuturile se brunifică sau se înroşesc puţin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificaţi, prezintă aceleaşi pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriţi din creştere, iar frunzele se încreţesc. Atacul pe ciorchini face ca aceştia să se brunifice şi apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă şi bobiţele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conţinutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobiţele se usucă, seminţele ies în evidenţă, iar ciorchinii distruşi în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobiţele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenuşiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană şi pe organele parazitate se constată uneori prezenţa fructificaţiilor de rezistenţă (cleistotecii), care apar ca nişte puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobiţele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafaţa acestora formându-se numeroase pete brune.

Transmitere-răspândire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistenţă, mai ales din mugurii lăstarilor infectaţi şi în al doilea rând cleistoteciile (fructificaţiile de rezistenţă) din care în primăvară ies spori. Cercetările efectuate în Europa demonstrează rolul redus ce-l au aceşti spori în infecţiile de primăvară. La noi în ţară sporii din cleistotecii ajung la maturitate spre toamnă, iar cei ce nu se degradează până în primăvară nu-şi mai păstrează viabilitatea (N.Toma, 1964). Primele infecţii se fac cu spori produşi de miceliile ce au rezistat în muguri. Boala este favorizată de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25oC, când perioada de incubaţie (hrănire) este de 7-10 zile, situaţie des întâlnită în verile secetoase. După ce infecţiile s-au produs, evoluţia bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25oC şi de o umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini şi boabe produce pagube deosebit de mari.

Sporii nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluţia bolii cât şi efectuarea de noi infecţii prin spălarea sporilor. Soiurile de viţă de vie cu coaja boabelor subţire, cu ciorchini cu boabe dese şi albe sunt mai sensibile decât cele cu pieliţa groasă şi boabe colorate.

După E. Rădulescu şi E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosé, Chasselas d'oré, Regina viilor, Fetească albă şi Aligote.

Prevenire şi combatere. Pentru a reduce sursa de infecţie din plantaţie, se recomandă ca lăstarii atacaţi să fie tăiaţi şi distruşi prin ardere. Importanţă mai mare o are de asemenea, aplicarea corectă a lucrărilor de întreţinere (tăiat, legat, copilit, prăşit, combaterea buruienilor) cât şi administrarea îngrăşămintelor în complex cu evitarea azotului în exces. În podgoriile unde boala este frecventă şi păgubitoare, alegerea soiurilor în vederea înfiinţării noilor plantaţii se face ţinând seama şi de rezistenţa acestora la făinare.

Combaterea chimică se face cu produse din grupele:

Gr.A:CTK Sulf 80-3 kg/ha; Gresfin 0,25-0,5 %;Solfoli-4 l/ha; Sulf muiabil-0,4%; Sulf pulbere 11- 20 kg/ha (t.p.4 z.); Thiocom 80 PU- 4 kg/ha (0,4 % în 1000 l sol/ha); Fluidosoufre- 30 kg/ha (t.p. 4 z.); Kumulus DF -0,3 %; Kumulus G-0,3 %; Microthiol-0,4 %; Microthiol special 0,2-0,3 %; Oxicig 50 PU-6 kg/ha); Polisulfura de Ca L-2 % (t.p. 28 z.); Sulfomat P-20 kg/ha; Sulfomat PU-4 kg/ha; Thiovit-0,3 %; Sulfavit 95 PP- 20 kg/ha postfloral; Sulfavit 80 PU-4 kg/ha postfloral; Thiovist 97,5 PP-20 kg postfloral; Thiovist 80 PU- 4 kg/ha postfloral;

Gr.D: Bavistin DF-0,85 kg/ha (0,085 %); Bavistin 50 WP 0,05-0,07 %; Goldazim 500 SC 0,8-1/ha (0,08-0,1% - 1000 l apă); Derosal 50 SC 0,08-0,1 % (t.p. 18 z.); Derosal 50 WP 0,08-0,1 % (t.p. 28 z.); Benlate 50 WP 0,06-0,1 %; Benomyl 50 WP-1 kg/ha (0,1 %); Topsin 70 PU 0,1-0,12 % (t.p. 14 z.); Topsin M 70 WP 0,1-0,12 % (t.p. 21 z.); Topsin MULV- 2,25 l/ha,Carbendazim 500 SC -0,8-1 l/ha în 100 l apă,Agrocarb 50 SC -0,8- 1 l/ha în 1000 l apă;

Gr.F: Karathane FN 57-0,1 % (t.p. 21 z.); Karathane LC-0,05 (t.p. 21 z.); Folpan 50 WP-0,2 %(t.p. 40 z.); ,Karathane LC 0,5 l/ha în 1000 l apă

Gr.H: Saprol 190 EC-1-1,5 l/ha (t.p. 30 z.);

Gr.I: Afugan EC-0,05 %; Rubigan 12 CE-0,25 l/ha;

Gr.J: Anvil 5 SC-0,25 l/ha (t.p. 14 z.); Bayleton 5 PU 1-1,5 kg/ha (t.p. 35 z.); Bayleton 5 WP 1-1,5 kg/ha (t.p. 35 z.); Bumper 250 CE-0,2 l/ha; Falcon 460 EC-0,3 l/ha; Folicur Solo 250 EW-0,4 l/ha (0,04 %); Punch 40 EC-0,5 l/ha (t.p. 14 z.); Sanazole 250 CE-0,2 l/ha; Shavit 25 EC- 0,2 l/ha (0,02 %); Sumi 8 12,5 WP-15 kg/ha (0,015 %); Systhane 12 E-0,2 l/ha (t.p. 14 z.); Systhane 12,5 CE-0,2 l/ha (t.p. 14 z.); Systhane Forte-0,01 %; Tilt 250 CE RV-0,2 l/ha (t.p. 28z.); Tilt 250 EC-0,2 % (t.p. 28 z.); Topas 100 EC-0,025 % (0,250 l/ha) (t.p. 28 z.);Triadimefon CIG 5 PU-1,5 kg/ha (0,15 % în 1000 l apă); Trifmine 30 WP- 0,3kg/ha (0,03 %); Vectra 10 SC-0,25 l/ha (0,025 %), Buck -0,250 l/ha în 1000 l apă,Impact 25 -0,150 l/ha în 1000 l ,apă,Prodimenol 25 EC -0,2 l/ha în 1000 l apă;

Gr.K: Ardent 50 SC-0,2 l/ha (la începutul vegetaţiei); Crystal 250 SC-0,1-0,15l/ha (t.p. 10-12 z.); Quadris SC-0,75 l/ha; Stroby DF-0,2 kg/ha (0,02 %);

Gr.L:Antracol BT-0,3 % (3 kg/ha) (t.p. 28 z.); Éclair 49 WG- 0,5 kg/ha (0,05 % în1000 l apă); Dacfolin-0,2 l/ha; Folicur E 50 WP-2,5 kg/ha; Folicur Multi 50 WP 2-2,5 kg/ha (0,2-0,25 % în 1000 l apă); Mancuvit PU-0,2 % (t.p. 30 z.); Monoxin Total 60 PU-2,5 kg/ha (0,25 % în 1000 l apă); Monoxin Forte 60 PU-2,5 kg/ha;Mirage F 75 WP-2,5 kg/ha; Labilite 70 WP 3-4 kg/ha (t.p.28 z.); Shavit F 72 WP-2 kg/ha (0,2 % în 1000 l apă); Shavit F 72 WDG- 2 kg/ha; Shavit F 71,5 WP-2kg/ha; Sulfocupron 510 SC-6,5 l/ha; Tridal TC PU-2 kg/ha (t.p. 14z.).Insectofungicidul Polisulfură de calciu tip “MIF”-2%(t.p.30z) dă rezultate bune.

ATENTIE: pentru 2 stropiri la rând alegeţi produse din grupe diferite!

Autor: Robert Popescu