Ferma mea de taurine Carne sau Lapte? Alegerea raselor

Recordista Muranda Oscar Lucinda-ET

Recordista Muranda Oscar Lucinda-ET

Taur din rasa Blanc Blue Belge (Alb albastra belgiana)

Taur din rasa Blanc Blue Belge (Alb albastra belgiana)

Taur din rasa Blanc Blue Belge

Taur din rasa Blanc Blue Belge

 

 
             Acest articol are scopul de a prezenta  fermierilor romani informatii privind  dinamica directiilor de productie ale taurinelor atat la nivel european,dar mai ales la nivel national. Pentru alegerea directiilor de productie, lapte sau carne trebuie sa se aiba in vedere cumulul de factori care influenteaza decisiv linia de productie,alegerea raselor optime directiilor productive si nu in ultimul rand oportunitatile locale influentate la randul lor si de potentialul economic. Alegerea raselor de taurine implica multe criterii si puncte de vedere diverse,ceea ce face ca spatiul necesar acoperirii acestui subiect sa fie foarte mare,motiv pentru care vom continua si in numarul viitor acest material.
          In acest material vom puncta  cateva elemente ale tipurilor de vaci pentru lapte si pentru carne, cu enumerarea tabelara a raselor indicate pentru conditiile din Romania. 
 
                    Tipul de vaca exploatata pentru productia de lapte 
 
           Are aspect uscativ, piele fina, cu evidentierea unghiurilor osoase, cu dezvoltarea slaba a tesutului muscular, crupa trapezoidala, cu dezvoltarea foarte mare a ugerului si a aparatelor digestiv (rumen cu volum de cca 200 litri), circulator, respirator iar sistemul osos este fin (oase subtiri).  Productiile obtinute pot varia de la 7.000 kg  pana la 10.000 kg. Recordul mondial este detinut de catre vaca Muranda Oscar Lucinda-ET din SUA, care a produs in anul 1997 o cantitate de 30.765 de kilograme(poza1)  Ca aspect general, vaca “de lapte” are un profil trapezoidal, cu baza mare in zona trenului posterior iar constitutia animalelor este fina.                                          Recordista Muranda Oscar Lucinda-ET
 
 
 
 
                         Tipul de vaca exploatata pentru productia de carne 
 
Taur din rasa Blanc Blue Belge
Exprima evident caracterul productiv prin faptul ca animalele au masa musculara foarte dezvoltata, indeosebi trenul posterior,crupa rotunda, pielea mai groasa, extremitatile (picioare, cap) sunt mici pentru ca nu au importanta economica, precocitate foarte mare, sporuri zilnice excelente (intre 0,7-1,5 kg) randamente la taiere mari (60-70%). Ponderea carnii de calitate superioara in carcasa este foarte mare ajungand la rasele specializate cum este Blank Blue Belge pana la 60%(vezi poza 2-3) Abdomenul este voluminos datorita dezvoltarii mari a aparatului digestiv. Acest fapt se datoreaza importantei acestuia in dezvoltarea animalului “de carne” iar selectia acestor animale a fost facuta si dupa acest caracter. Animalele pot fi de talie mica, cum sunt cele din rasa Angus ori foarte inalte ca cele din rasa Charolaise. Profilul este evident dreptunghiular iar constitutia este robusta.
 
Cireada Blanc Blue Belge
 
 
               Tipul de vaca exploatata pentru productia mixta, (lapte-carne)
 
            Are un aspect intermediar intre tipurile prezentate mai sus. In cazul raselor exploatate preponderent pentru lapte si secundar pentru carne, aspectul exterior este mai apropiat de cel al vacii “de lapte” adica au ugerul bine dezvoltat, profil trapezoidal dar cu musculature bine dezvoltata iar in cazul raselor exploatate in principal pentru carne aspectul exterior este apropiat de cel al raselor “de carne”: profil usor trapezoidal catre dreptunghiular, osatura solida, musculature foarte dezvoltata. Sporurile zilnice sunt in general sub cele ale raselor de carne (0,6-1 kg) iar randamentul la taiere aproximativ egal cu cel al raselor de carne.In Romania acest tip morfo-productiv poate fi reprezentat de rasa Montbeliarde(poza4)
 
pozaVaca din rasa mixta Montebeliarde
 
 
 
            Datorita interesului mare al fermierilor  pentru cresterea unor animale cu performante productive deosebite va prezentam cateva rase pe care le consideram potrivite conditiilor autohtone. 
Existenta mai multor rase exploatate pentru productia de lapte impune cateva precizari legate de sensibilitatile fiecarei rase, “pretentiile” fiecarei rase referitoare la furajare si la adapostire. Vom compara in randurile urmatoare doua rase foarte cunoscute, rasa Holstein Friza si rasa Jersey:
 
           Rasa Holstein Friza este rasa cu potentialul productiv cel mai mare dintre rasele de lapte. Recordul rasei este de peste 25.000 de kilograme/ lactatie normala (305 zile) iar media poate atinge usor 8.000 kg/lactatie normala. Furajarea trebuie sa fie impecabila, nu se recomanda intretinerea pe pasune decat daca aceasta este de foarte buna calitate, umbrita, cu sursa de apa permanenta. In Romania se recomanda intretinerea in stabulatie libera si furajarea la adapost, cu umbrirea zonei de furajare. Sensibila la temperaturi de peste 24 grade Celsius (scade ingesta), ongloane foarte sensibile indeosebi la pardoselile betonate. Limitarea miscarii animalelor in adaposturi si padocuri duce la dificultati in depistarea la timp a animalelor aflate in calduri.
 
         Rasa Jersey este asa numita rasa “de unt” datorita capacitatii sale de a produce lapte cu un procent de grasime foarte mare de cca 6 %. Este o rasa recomandata a fi crescuta pe pasuni de buna calitate, are un indice foarte bun de conversie a hranei in lapte, nu se recomanda sa fie intretinuta in sistem legat. Productia obtinuta in Marea Britanie in 1999 a fost de 4.491 de kg lapte cu 5,55% grasime. Calitatea deosebita a  laptelui este data de continutul mare in proteine, minerale si oligoelemente, calitati de care trebuie sa tina cont si fermierii romani in momentul alegerii rasei pe care doresc sa o creasca. Dupa rasa Holstein rasa Jersey este clasata a doua ca popularitate la nivel mondial.
        Avantajele rasei Jersey: Varsta mica la prima fatare, de 26.8 luni comparativ cu Holstein la care prima fatare are loc in medie la 28,2 luni ori rasa Bruna care fata prima oara la 28,7 luni;calving periodul, adica perioada dintre 2 fatari succesive care este in mod ideal de 365 de zile, este la rasa Jersey foarte apropiat de aceasta valoare. Fiecare zi de intarziere a insamantarii a unei vaci intr-o ferma cu productia medie de 6.000 kg/lactatie normala, duce la o pierdere  de cca 20 de kg lapte/ziua de intarziere;vacile din aceasta rasa fata deosebit de usor ceea ce permite incrucisarile dintre vaci Jersey si masculi Blanc Blue Belge, rasa foarte masiva, specializata pentru productia de carne;rezistenta la imbolnavirea ugerului (aparitia mastitelor) este mai mare comparativ cu cea a rasei Holstein: 55% vaci Holstein tratate contra mastitei si doar 22% vaci din rasa Jersey;longevitatea productiva a rasei este mai mare datorita incidentei mici a bolilor ugerului si ale ongloanelor, ceea ce duce la costuri de productie mai reduse datorita interventiilor reduse ale veterinarului;indicele de conversie a furajelor in hrana este cel mai ridicat comparativ cu toate celelalte rase crescute pentru productia de lapte, adica cu aceeasi cantitate de furaje poate produce mai mult lapte decat alte rase;temperamentul animalelor din rasa Jersey este bun, animalele nu-si manifesta dominanta, nu sunt retive unele cu altele, ca in cazul celor din rasa Holstein Friza. Acest fapt duce la pastrarea calmului in cireada, animalele consuma furajele in liniste, nu exista animale alungate din cuseta de odihna, locul de furajare ori de adapare de catre animalele dominante;calitatea laptelui recomanda rasa crescatorilor de pretutindeni: 18% mai multa proteina, 20% mai mult calciu si 25% mai multa grasine decat laptele celorlalte rase;
 
             Dintre rasele mixte exploatate pentru lapte si carne va prezentam o rasa relativ recent aparuta in Romania, rasa Montebeliarde:
 
              Rasa Montebeliarde - rasa originara din Franta,  recunoscuta oficial in 1889, datorita eforturilor comune ale crescatorilor din regiunea Montebeliarde. Este considerata o rasa preponderant producatoare de lapte tinand cont de productiile medii de lapte de cca 7.500 kg/lactatie normala (305 zile) cu 3,8- 3,9% grasime si 3,45% proteina.
              Ca pondere, datorita numarului mare de animale aflate in evidentele autoritatilor franceze (cca 380.000) rasa Montbeliarde este cea de-a doua rasa din Franta.
Datorita unor avantaje de necontestat rasa Montbeliarde este in toate regiunile lumii o alternativa la rasele specializate producatoare de lapte.
            Avantaje: In primul rand continutul mare de cazeina duce la randamente mari la prelucrarea laptelui muls in branzeturi;rezistenta foarte mare la mastite;fertilitate mare prin insamantarea artificiala;longevitate productiva mare, vacile putand sa fie exploatate in proportie de peste 25% mai mult de 5 lactatii;fatari fara probleme, chiar la incrucisarea cu rase specializate pentru productia de carne (ex in Franta 25% dintre fatari sunt in urma insamantarii cu Charolaise si nu au fost semnalate fatari distocice) ;rezistenta deosebita a picioarelor si a ongloanelor ceea ce o face deosebit de rezistenta la intretinerea pe pasune;Ingesta mare= consuma cantitati mari de furaje;conformatie excelenta a taurasilor pentru productia de carne;rata de crestere excelenta a taurasilor la ingrasat;carcase de calitate, fara exces de grasime;plasticitate ecologica deosebita exprimata prin rezistenta deosebita la caldura:rasa a fost exportata inAlgeria si Maroc  unde a evoluat foarte bine, in Europa de Est si America de Nord  pentru incrucisari cu rasa Holstein.
 
                Rasa de carne Blanc Blue Belge 
 
        Originara din Belgia  este liderul de necontestat in productia de carne atat in ceea ce priveste conversia hranei cat si a sporului zilnic, a randamentului la taiere, a ponderii carnii de calitate in carcasa(poza4)
Astfel greutatea medie la 12 luni, la masculi, poate fi de 480 de kg iar la 24 de luni de 775 kg iar la femele la 12 luni greutatea poate fi de 370 kg iar la 24 de luni de 500 de kg. Cu o furajare corespunzatoare sporul zilnic poate fi de pana 1,8 kg la masculi si de cca 1,2 kg la femele. Inaltimea la greaban la masculi este de cca 1,2 m la 12 luni si 1,35 m la 24 de luni iar la femele de 1,15 m la 12 luni si de 1,2 m la 24 de luni.
Calitatea carnii este exceptionala avand fragezime si gust deosebite, ponderea grasimii in carcasa este cu cca 50% mai scazuta comparativ cu alte rase specializate, iar grasimea este indeosebi prezenta intre fibrele carnii (carne marmorata). 
 
           Dintre rasele mixte exploatate pentru lapte si carne va prezentam o rasa relativ recent aparuta in Romania, rasa Montebeliarde:
 
           Rasa Montebeliarde - rasa originara din Franta,  recunoscuta oficial in 1889, datorita eforturilor comune ale crescatorilor din regiunea Montebeliarde. Este considerata o rasa preponderant producatoare de lapte tinand cont de productiile medii de lapte de cca 7.500 kg/lactatie normala (305 zile) cu 3,8- 3,9% grasime si 3,45% proteina.
           Ca pondere, datorita numarului mare de animale aflate in evidentele autoritatilor franceze (cca 380.000) rasa Montbeliarde este cea de-a doua rasa din Franta.
          Datorita unor avantaje de necontestat rasa Montbeliarde este in toate regiunile lumii o alternativa la rasele specializate producatoare de lapte.
          Avantaje:In primul rand continutul mare de cazeina duce la randamente mari la prelucrarea laptelui muls in branzeturi;rezistenta foarte mare la mastite;fertilitate mare prin insamantarea artificiala;longevitate productiva mare, vacile putand sa fie exploatate in proportie de peste 25% mai mult de 5 lactatii;fatari fara probleme, chiar la incrucisarea cu rase specializate pentru productia de carne (ex in Franta 25% dintre fatari sunt in urma insamantarii cu Charolaise si nu au fost semnalate fatari distocice) ;rezistenta deosebita a picioarelor si a ongloanelor ceea ce o face deosebit de rezistenta la intretinerea pe pasune;Ingesta mare= consuma cantitati mari de furaje;conformatie excelenta a taurasilor pentru productia de carne;rata de crestere excelenta a taurasilor la ingrasat;carcase de calitate, fara exces de grasime;plasticitate ecologica deosebita exprimata prin rezistenta deosebita la caldura:rasa a fost exportata inAlgeria si Maroc  unde a evoluat foarte bine, in Europa de Est si America de Nord  pentru incrucisari cu rasa Holstein.
 
               
                  Lapte sau carne? Criterii in alegerea directiei de productie
 
            Luarea unei decizii in privinta alegerii directiei de productie si implicit a raselor de taurine trebuie sa tina cont de mai multi factori:
 
Prezenta unui procesator serios pentru preluarea productiei. Lipsa unui astfel de partener pentru preluarea laptelui, de exemplu, va arata ca trebui sa va orientati neaparat fie catre o rasa mixta fie catre o rasa de carne;
Prezenta resurselor furajere, indeosebi a pasunilor ori a terenurilor agricole de preferat irigabile, cat si posibilitatea cumpararii ori arendarii lor, reprezinta factori hotaratori in alegerea raselor;
Pretul de productie a laptelui comparativ cu cel al carnii este de asemenea un element decisiv in alegerea rasei exploatate;
Bonusurile acordate indeosebi de catre procesatorii de lapte sunt un factor determinant in alegerea rasei;
In cazul fermelor specializate in productia de lapte veniturile sunt relative constante, in cazul esalonarii fatarilor pe parcursul anului, platile procesatorilor catre furnizorii de lapte facandu-se cu regularitate, ca si livrarile materiei prime;
Preturile pentru productia livrata variaza mai putin in cazul productiei de lapte decat in cazul productiei de carne;
Limitarea productiei prin implementarea sistemului de cota in special pentru productia de lapte este de asemenea un factor decisiv in alegerea rasei exploatate;
Trebuie sa tineti cont de nivelul investitiilor in ferma dumneavoastra: in cazul unei ferme pentru productia de lapte trebuie achizitionate in plus fata de cazul fermelor pentru productia de carne instalatii de muls, instalatii de racire a laptelui, detergenti, consumabile (filtre, detergenti, mansoane, furtune, service-ul instalatiilor etc)
 
              
 
 
 
 
 
 
 
                                                                                                   Autor: Ing Marius Dragomirescu