Rolul şi importanţa pădurilor
   Încă de la apariţia lor, pădurile au jucat un rol important în viaţă planetei noastre, contribuind de multe
ori hotărâtor la dezvoltarea societăţii omeneşti.
  La apariţia omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană şi adăpost, precum şi prima sursă
de energie. Mai târziu, ele au fost preţuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantităţii şi calităţii vânatului adăpostit ori după fructele sau iarba produse.
  De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principalul produs al pădurii,
acesta reprezentând cel mai important combustibil şi material de construcţie în cele mai diverse zone ale
globului. Astfel, fără marile cantităţi de lemn recoltate din păduri, marile civilizaţii ale Sumerului, Asiriei,
Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei şi Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este şi motivul pentru care se consideră, pe bună dreptate, că “lemnul a fost eroul
nelăudat al revoluţiei tehnologice care ne-a adus de la cultura osului şi pietrei până în prezent” (Perlin, 1989).
  În linii mari, de multă vreme se consideră că pădurile îndeplinesc un dublu rol, (1) fizico-geografic şi
(2) antropo-geografic (Fankhauser, 1921; Jacquot, 1931; Negulescu, în Negulescu şi Ciumac, 1959).
   Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii:
     1. Influienta geomorfologic (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre)
   Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au
întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în
acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a
vânturilor (“Prin despăduriri omul seamănă vânt şi culege furtună” – Jacquot, 1931).
     2. Influienta climatic ( rolul pădurilor asupra climei)
În acest sens, s-a constatat că pădurile:
  -îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a
oceanelor;
  -sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor;
  -reduc viteza vântului;
  -înlesnesc depunerea zăpezii;
  -împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
   3. Influienta influenţa pădurilor asupra solului
Această influenţă se manifestă prin:
  -contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului,
precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia;
  -îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere;
  -consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea
formării avalanşelor;
  -fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip şi a nisipurilor zburătoare.

   4. Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor)
Acest rol se realizează prin:
-absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate,
împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor (“Pădurea este regulatorul suveran al regimului apelor” –
Jacquot, 1931);
-drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei
puternice a masei foliare. 

  5. Influenta padurilor asupra culturilor agricole

Rolul mentionat apare în contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii, care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor, fânetelor si culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe directia vântului, reduc simtitor viteza acestuia. În consecinta, câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti; în anii secetosi, sporul de recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara perdele. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia si, în timpul iernii, contribuie la raspândirea mai uniforma a zapezii pe teren, care nu mai e dusa de vânt ci retinuta pe câmp (Radulescu, 1956).

De aceea, asa cum afirma cel mai mare agricultor al românilor, acad. Gh. Ionescu-Sisesti (1955, în Giurgiu, 1995/1), „Ruina padurilor ar însemna ruina agriculturii, si ruina agriculturii ar însemna ruina civilizatiei”.

  6.Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor (rolul igienico-sanitar al padurilor)

Aceasta influenta se manifesta atât prin mediul care le este propriu, cât si prin resursele oferite. Astfel:

- padurea purifica atmosfera; fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor (Statescu, 1884);

- conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati (Dracea, 1920; xxx, 1950).

- în padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon, provocata de rasina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta (Radulescu, 1956).

- frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator;

- padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor etc. Dupa Zitti et al. (1964, în Beldeanu, 2004), padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastra. Si, deoarece farmacopeea naturala este în continua expansiune, se poate usor întelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier (Beldeanu, 2004).

   7.Importanta padurii pentru înfrumusetarea peisajului (rolul estetic al padurii)

De multa vreme se considera ca „Padurea este cea mai frumoasa podoaba a pamântului. Ea face maretia muntilor si veselia câmpiei. Un câmp fara arbori este un pustiu mort, fara viata, iar calatorul care strabate un asemenea câmp pierde orice dispozitie de veselie si devine tacut si plictisit” (Simionescu si Zeicu, 1926).

În prezent, „Padurea este un spatiu sacru, în care se nasc mituri si se creaza poezie, un orizont de cunoastere, de revenire si regasire a vârstelor omenirii în drumul sau spre progres. Prilej de meditatie pentru filosofi, motiv de inspiratie pentru poeti, depozitar al perfectiunilor plastice pentru artisti, padurea reprezinta o culme a creatiei naturii atât în plan biologic cât si estetic” (Bândiu, 2004).

Pentru aceste calitati, padurii i-au fost aduse elogii în poezie, proza si pictura, de catre (Milescu, 1990):

- poezie (versuri): Pierre de Ronsard (1524-1585), Victor Hugo (1802-1885), Alphonse de Lamartine (1790-1869), Alfred de Vigny (1797-1865), Rainer Maria Rilke (1875-1926), Mihai Eminescu (1850-1889), Lucian Blaga (1895-1961), Nichita Stanescu (1933-1983);

- proza (povestiri si piese de teatru): François-René, viconte de Chateaubriand (1768-1848), Ivan Turgheniev (1818-1883), Fiodor Dostoievski (1821-1881), Alexandr Ostrovski (1823-1886), Mihail Sadoveanu (1880-1961), Liviu Rebreanu (1885-1944), Zaharia Stancu (1902-1974);

- pictura: Jacob van Ruysdael (1629-1682), Ivan Sâskin (1832-1898), Ilya Repin (1844-1930), Henri Matisse (1869-1954), reprezentatii scolii de la Barbizon (Theodore Rousseau, Jean-François Millet, Narcisse Diaz de la Peña etc.) din Franta, de care au fost legati si maestrii români Nicolae Grigorescu (1838-1907) si Ion Andreescu (1850-1882).

   8. Rolul social al padurii

Din documentele Bancii Mondiale rezulta ca 1,6 miliarde de oameni depind de paduri pentru a-si asigura necesitatile. Peste 2 miliarde de oameni (cca. 30 % din populatia globului) se servesc de biocarburanti, compusi, în mod esential, din lemn de foc, pentru gatit si încalzirea locuintelor (Mery et al., 2005).

Forta de munca angajata în sectorul forestier (silvicultura si exploatarea padurilor) pe glob include cca 12,3 milioane persoane (FAO, 2007). În Europa, în întreprinderile cu profil forestier activeaza 2,4 milioane salariati, respectiv 5 % din totalul fortei de munca angajata în unitatile industriale si agricole de pe continent (Milescu, 2002).

  9.Rolul militar al padurilor

Chiar daca acest rol s-a redus o data cu trecerea de la razboiul conventional la cel modern, totusi, si în prezent, din punct de vedere strategic, padurile servesc pentru mascarea concentrarii si deplasarii trupelor în vederea bataliilor. Din punct de vedere tactic, padurile ofera cel mai bun adapost în timpul luptei, asa ca ea a fost considerata drept cel mai fidel aliat (Simionescu si Zeicu, 1926).

Prin analiza valorica a serviciilor datorate unor ecosisteme diverse a rezultat pentru paduri o valoare medie de 969 dolari S.U.A/an/ha, cu variatie de la 302 dolari S.U.A./an/ha la padurile temperate/boreale la 2.007 dolari S.U.A/an/ha la padurile tropicale. Prin comparatie cu padurea, valoarea serviciilor oferite de alte ecosisteme este de 92 dolari S.U.A./an/ha culturile agricole, 232 dolari S.U.A./an/ha pasunile, 577 dolari S.U.A./an/ha ecosistemele marine, 804 dolari S.U.A./an/ha ecosistemele terestre, 8.498 dolari S.U.A./an/ha lacurile etc. (Costanza et al., 1997).

  Oricum, efectele serviciilor oferite de padure sunt, de cele mai multe ori, de 3-20 de ori mai ridicate decât efectul valoric al functiei de productie (Giurgiu, 2004).

  Toate influentele binefacatoare ale padurii trec de multe ori neobservate, mai ales în regiunile bogate în resurse forestiere. În schimb, atunci când padurile, din diverse motive, au disparut sau sunt reduse drastic, rolul si efectele pozitive ale prezentei acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimtita la nivelul cadrului general (fizico-geografic, biogeografic si socio-economic) al regiunii. Acesta este, spre exemplu, cazul a întinse regiuni din China, S.U.A., India, Bangladesh, sudul Europei dar si al tarii noastre, unde inundatiile catastrofale din ultimele secole au fost datorate în special reducerii semnificative a suprafetei paduroase în bazinul superior ale cursurilor principale de apa.

  În cazul tarii noastre, pentru întelegerea starii actuale a padurilor este valabila, din pacate, concluzia datorata lui George Statescu (1858-1897), absolvent al scolii silvice de la Nancy si profesor la Scoala Speciala de Silvicultura de la Branesti: „Se întreaba multi de atâtea secete, de atâtea deversari, de atâtea deosebiri de clima. Distrugerea padurilor e cauza raului, care e cu atât mai grav cu cât aceasta se face în partile muntoase, unde rolul binefacator al padurii e colosal” (Statescu 1884).

                                                                                                                        Autor: Ing . Vasile Urs