Bugetul destinat instalării tinerilor fermieri în perioada 2023-2027 a fost recent epuizat, deschizând calea pentru selecția proiectelor ce vor primi finanțare din partea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Cu toate acestea, popularitatea programului nu vine fără critici. Unii susțin că acesta nu își atinge scopurile declarate, iar consultanții, precum Cosmin Măglaș, atrag atenția asupra unor posibile probleme.

Argumentul împotriva eficacității programului:
Conform consultatului Cosmin Măglaș, programul de instalare a tinerilor fermieri este perceput ca un "miraj al obținerii unor fonduri ușoare" de către cei 3.500 de beneficiari, care primesc 30.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor și încă 40.000 de euro pentru cheltuieli libere. Măglaș consideră că acesta este mai degrabă un program social decât o inițiativă menită să promoveze modernizarea agriculturii în secolul actual.

Problemele semnalate de Cosmin Măglaș:
Măglaș aduce în discuție faptul că o parte semnificativă din cei care obțin finanțare prin acest program nu continuă afacerile agricole după perioada de monitorizare. El sugerează că mulți dintre beneficiari preiau exploatații deja existente, în loc să dezvolte noi afaceri agricole. Acest lucru contravine scopurilor programului, care ar trebui să încurajeze comasarea exploatațiilor și dezvoltarea durabilă.

De asemenea, Măglaș atrage atenția asupra aspectelor practice, precum costul ridicat al echipamentelor agricole esențiale, cum ar fi tractoarele, și sumele primite în tranșe insuficiente pentru a acoperi aceste cheltuieli. El critică și modul în care punctajul de acordare a finanțării a fost structurat în favoarea celor interesați de legumicultură, sugerând o abordare neechitabilă și nepotrivită pentru atingerea obiectivelor inițiale ale programului.

Propuneri alternative:
Cosmin Măglaș sugerează că ar fi fost mai oportun să se utilizeze instrumente locale, transferând fondurile către Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), pentru o selecție mai atentă a beneficiarilor și o distribuire mai eficientă a banilor europeni. Aceasta ar putea contribui la controlul mai riguros al modului în care resursele sunt direcționate către tinerii fermieri cu adevărat dedicați și capabili să comaseze exploatații într-un mod sustenabil.

Concluzie:
Dezbaterea cu privire la eficacitatea programului de instalare a tinerilor fermieri în perioada 2023-2027 relevă îngrijorări legitime cu privire la îndeplinirea obiectivelor inițiale. În timp ce programul a atras atenția și sprijinul unui număr semnificativ de tineri fermieri, criticii, precum Cosmin Măglaș, subliniază necesitatea unei revizuiri a strategiilor și alocărilor bugetare pentru a asigura o dezvoltare autentică și durabilă a sectorului agricol în România.