CAPITOLUL VII - Dispoziţii finale
Art. 63. -
(1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenţă şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene.
(2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului.
Art. 64. - Efectuarea recensământului patrimoniului viticol se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 65. - Se exceptează de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare, învăţământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 66. - Obiecţiunile, contestaţiile şi plângerile formulate la actele de control se soluţionează conform dispoziţiilor legale privind soluţionarea obiecţiunilor, contestaţiilor şi plângerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.
Art. 67. -
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea viei şi vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. 68. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

ANEXA Nr. 1
PRODUSELE obţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole
1. Strugurii proaspeţi
2. Mustul de struguri
3. Mustul tăiat
4. Mustul de struguri concentrat
5. Mustul de struguri concentrat rectificat
6. Sucul de struguri
7. Sucul de struguri concentrat
8. Mistelul
9. Mustul de struguri parţial fermentat
10. Tulburelul
11. Vinul
12. Vinul brut
13. Vinul spumant
14. Vinul spumos
15. Vinul Muscat spumant
16. Vinul petiant
17. Vinul perlant
18. Băutura spumantă slab alcoolică din struguri
19. Vinul special aromatizat
20. Vinul pelin
21. Vinul licoros
22. Vinul alcoolizat
23. Alcoolul etilic de origine viticolă
24. Distilatul de vin
25. Romaniacul
26. Rachiul de vin
27. Tescovina de struguri
28. Distilatul de tescovină
29. Rachiul de tescovină
30. Drojdia de vin
31. Distilatul de drojdie
32. Rachiul de drojdie
33. Spuma de drojdie
34. Oţetul din vin
35. Pichetul.

ANEXA Nr. 2
DEFINIŢIILE produselor obţinute din struguri, musturi, vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor
1. Strugurii proaspeţi sunt fructele viţei de vie, folosite ca atare ori ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea tehnologică, sau de consum ori într-un anumit stadiu de supramaturare, care după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite pot intra spontan în fermentaţie alcoolică.
2. Mustul de struguri este produsul lichid obţinut, prin scurgere liberă sau prin procedee fizice, din struguri proaspeţi. Se admite ca mustul să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
3. Mustul tăiat este mustul oprit să intre în fermentaţie alcoolică, prin aplicarea unui procedeu autorizat; conţinutul său în alcool nu depăşeşte 1% în volume.
4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahăr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20▫C de minimum 50,9% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.
5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor compuşi decât zahărul. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahăr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20▫C de minimum 61,7% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.
6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
7. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decât cea de încălzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20▫C să nu fie mai mic de 50,9%. Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.
8. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie. El poate avea o tărie alcoolică dobândită cuprinsă între 12% şi 15% în volume, iar mustul folosit pentru obţinerea sa trebuie să aibă un conţinut în zahăr de cel puţin 145 g/l.  Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolă, cu tăria
alcoolică de cel puţin 95% în volume, sau cu distilat de vin cu tărie alcoolică cuprinsă între
52% şi 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca materie primă pentru prepararea
de vinuri speciale.
9. Mustul de struguri parţial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tărie alcoolică dobândită mai mare de 1% în volume, dar mai mică de trei cincimi din tăria sa alcoolică totală. Totodată, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a căror tărie alcoolică dobândită este mai mică de trei cincimi din tăria lor alcoolică totală, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parţial fermentate.
10. Tulburelul este vinul în curs de desăvârşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum până la sfârşitul anului de recoltă.
11. Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a  strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobândită a vinului nu poate fi mai mică de 8,5% în volume.
12. Vinul brut este vinul cu fermentaţia alcoolică încheiată înaintea separării sale de drojdie.
13. Vinul spumant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obţinut prin fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeţi care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20▫C.
14. Vinul spumos este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20▫C.
15. Vinul Muscat spumant este băutura efervescentă provenită din must de struguri cu aromă de tip Muscat, al cărui conţinut în zahăr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, dezvoltând în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20▫C. Vinul Muscat spumant are o tărie alcoolică dobândită de minimum 6% în volume.
16. Vinul petiant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20▫C, cu tărie alcoolică dobândită de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.
17. Vinul perlant este produsul cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogenă, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20▫C, cu tărie alcoolică dobândită de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.
18. Băutura spumantă slab alcoolică din struguri este produsul cu tărie alcoolică dobândită de maximum 3% în volume şi conţinut în zahăr de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20▫C.
19. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau mistel, must concentrat, zaharoză, substanţe aromatizante extrase din plante admise de legislaţia în vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporţia vinului utilizat trebuie să fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobândită este de 14,5%-22% în volume, iar tăria alcoolică totală este de cel puţin 17,5% în volume.
20. Vinul pelin este produsul obţinut din mustul fermentat în prezenţa pelinului sau a unor plante în rândul cărora predomină pelinul, eventual şi a unor fructe, precum şi din vin în care s-a adăugat extract alcoolic din aceleaşi plante şi fructe, cu sau fără folosirea îndulcitorilor autorizaţi: must tăiat, must concentrat sau zaharoză.
21. Vinul licoros este produsul ce poate fi obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52% şi 86% în volume, alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu tăria alcoolică de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiţi ca materie primă pentru producerea vinurilor licoroase trebuie să aibă, la cules, un conţinut în zahăr de minimum 204 g/l. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15% şi 22% în volume, iar conţinutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tăriei alcoolice dobândite a produsului finit, care nu poate fi mai mică de 4% în volume, trebuie să provină din fermentarea parţială sau totală a zahărului iniţial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.
22. Vinul alcoolizat este produsul obţinut din vin sec cu adaos de distilat de vin cu o tărie alcoolică dobândită de maximum 86% în volume. El prezintă o tărie alcoolică dobândită cuprinsă între 18% şi 24% în volume şi o aciditate volatilă de maximum 1,5 g/l exprimată în acid acetic.
23. Alcoolul etilic de origine viticolă este produsul obţinut exclusiv prin distilare şi rectificare, pornind de la vin, pichet, distilat de vin, tescovină de struguri, distilat de tescovină şi drojdie de vin. Concentraţia alcoolică minimă este de 95,5% în volume.
24. Distilatul de vin este produsul obţinut exclusiv prin distilare la maximum 86% în volume a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.
25. Romaniacul este băutura alcoolică distilată obţinută exclusiv din distilatul de vin, învechit minimum 12 luni în contact cu lemnul de stejar, în producerea căruia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi la care tăria alcoolică minimă de comercializare este de 36% în volume. Categoriile de calitate sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a  prezentei legi.
26. Rachiul de vin este băutura alcoolică obţinută din distilat de vin, învechit prin punerea în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni şi cu adaos de bonificatori autorizaţi sau neînvechit, cu sau fără adaos de bonificatori. Diluarea distilatului de vin se face cu apă dedurizată cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolică minimă este de 37,5% în volume.
27. Tescovina de struguri reprezintă totalitatea părţilor vegetale componente ale strugurilor folosiţi la obţinerea mustului sau a vinului prin procesul de presare. Aceasta poate fi nefermentată sau în diferite stadii de fermentaţie alcoolică.
28. Distilatul de tescovină este produsul obţinut prin distilarea tescovinei fermentate, utilizându-se antrenarea directă cu vapori, sau prin adaosul de apă peste tescovină, precum şi prin redistilarea unui distilat de tescovină cu concentraţia alcoolică mai scăzută, care în urma redistilării trebuie să aibă concentraţia alcoolică de maximum 86% în volume.
29. Rachiul de tescovină este băutura alcoolică obţinută din distilat de tescovină neînvechit sau învechit în vase de lemn de stejar minimum 6 luni. La punerea în consum diluarea se face cu apă dedurizată cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolică minimă a produsului este de 37,5% în volume.
30. Drojdia de vin este depozitul format în recipiente în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului şi a aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.
31. Distilatul de drojdie este produsul obţinut prin distilarea drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% în volume.
32. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obţinută din distilatul de drojdie, neînvechit sau învechit în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizaţi, iar tăria alcoolică minimă este de 37,5% în volume.
33. Spuma de drojdie este băutura alcoolică distilată obţinută din drojdia de vin care a fost supusă unui proces de distilare şi redistilare la maximum 86% în volume cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fracţiilor "frunte" şi "coadă", iar concentraţia alcoolică minimă a produsului finit rezultat în urma diluării cu apă dedurizată, cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, este de 37,5% în volume. Maturarea distilatului pentru obţinerea spumei de drojdie se face în vase de lemn de stejar pe durata a minimum 3 luni.
34. Oţetul de vin este produsul obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% în volume. Aciditatea totală a oţetului din vin este de minimum 60 g/l, exprimată în acid acetic.
35. Pichetul este produsul obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahăr. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticolă sau poate intra în amestecul fermentabil folosit la prepararea oţetului, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman.
36. Tăria alcoolică dobândită, în volume, reprezintă numărul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20▫C.
37. Tăria alcoolică potenţială, în volume, reprezintă numărul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20▫C.
38. Tăria alcoolică totală este suma tăriei alcoolice dobândite şi potenţiale.
39. Tăria alcoolică naturală este tăria alcoolică totală a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri.
40. Gradul de duritate german (▫dH) este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apă.

ANEXA Nr. 3
DEFINIŢII ale arealului viticol şi ale grupelor de soluri
1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.
2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.
3. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.
4. Podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională, caracterizată prin condiţii specifice de climă, sol şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.
5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică decât podgoria.
6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă cultivată cu viţă de vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.
7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifică cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii.
8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor recomandate, în condiţiile arealului lor de cultură. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.
9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cât şi hibrizii interspecifici.
10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători, denumiţi HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

ANEXA Nr. 4
DEFINIŢIILE dreptului de plantare, dreptului de plantaţie nouă, dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren
1. Prin drept de plantare se înţelege dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole în cadrul următoarelor 3 situaţii:
a) dreptul de plantaţie nouă;
b) dreptul de replantare;
c) dreptul de plantare pe o rezervă de teren.
2. Dreptul de plantaţie nouă este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă, care se acordă în cadrul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice, pentru experimentări viticole, pentru plantaţii-mamă furnizoare de coarde-altoi sau portaltoi ori pentru suprafeţele destinate exclusiv consumului familial.
3. Dreptul de replantare reprezintă dreptul de reînfiinţare a unei plantaţii viticole pe o suprafaţă echivalentă în cultură pură cu cea a viţelor care au fost sau trebuie să fie defrişate.
4. Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole care se obţine în cazul neutilizării în perioada admisă a drepturilor de plantaţie nouă sau de replantare.
5. Supraaltoirea reprezintă altoirea unei viţe de vie care a făcut deja obiectul unei altoiri, în scopul reconversiunii sau reîntregirii plantaţiei viticole. Soiul altoi folosit trebuie să fie din aceeaşi direcţie de producţie cu cel pe care se face supraaltoirea.

 Click aici pentru partea I

26.02.2012