Vermutul este un vin special, aperitiv, si tonic a carui denumire provine de la cuvantul german “Wemuth”, care inseamna pelin. Primul care a folosit cuvantul vermut ca denumire comerciala este Antonio Benedetto Carpano, din Torino, Italia, in 1876. El s-a inspirat din reteta germanilor pentru vinul pelin, in limba germane pelinul si vinul pelin numinindu-se “Wermut”. Pelinul este principala planta folosita la prepararea acestui produs. Vermutul se poate obtine din vin alb sau rosu, la care  se adauga alcool etilic rectificat, sirop de de zahar, macerat de palnte si uneori acid citric.
Pentru prepararea vermutului se impugn urmatoarele conditii:
-    Vinul – materie prima trebuie sa fie vechi (2 -3 ani) sis a aiba taria alcoolica de minim 12% vol, sa fie foarte limpede, perfect sanatos si fara defecte;
-    Zaharul trebuie sa fie de buna calitate, sa contina minim 99,8% zaharoza sis a aiba umiditatea de maxim 0,2%;
-    Alcoolul trebuie rectificat sis a aiba gradul alcoholic de cel putin 96% vol;
-    Acidul citric trebuie sa fie cristalizat si lipsit de impuritati;
-    Plantele trebuie sa fie bine conservate sis a nu prezinte mirosuri si gusturi straine;
-   Utilajele trebuie sa prezinte inertie chimica, pentru a nu imbogati vinurile in compusi toxici sau compusi cu actiune mutagena.
 Realizarea vermutului comporta doua mari etape: prepararea vinului, a materiilor auxiliare (sirop, macerat, Solutia de acid citric), preapararea maceratului si realizarea amestecului tehnologic.
Exista trei sortimente de vermut, de la cel mai sec la cel mai dulce: extra sec, bianco/alb, rosso/rosu. Vermutul rosu este servit fie ca aperitiv, racit si nediluat cu alte bauturi, sau ca ingredient in cocktailuri de tip Manhattan. Vermutul alb este de obicei secsi se poate bea ca aperitiv simplu, dar mult mai mult se foloseste in cocktailuri de tip Martini, alaturi de gin sau votca. Vermuturile rosii mai sunt numite vermuturi italiene, iar cele albe vermuturi frantuzesti, desi aceasta denumire nu respecta realitatea.
In functie de sortiment, difera si concentratia de alcool si zahar a bauturii. Astfel, vermutul rosso are o concentratie de alcool de 16-7% vol si un continut de zahar de 16-18%. Vermutul bianco are o concentratie alcoolica de 17% vol si un continut de zahar de 16-18%. Vermutul extra sec are alcool in concentratie de 18-19% si un continut in zahar nu mai mare de 3,5%.
Cu respect,
               Aurelian Lupu